Uneori avem tendinţa de a lăsa toate greutăţile vieţii în mâinile timpului, a sorţii, sau a oricărui om. Practic, orice, însă să nu fim noi aceia care le rezolvă.
Fugim de ele pentru că ne este foarte frică de eşec, de gura lumii sau de faptul că o să clacăm.

Facem asta cu speranţa că, cumva, printr-o minune se vor rezolva singure şi ne vor trezi, ca într-un basm, fericiţi şi cu greutatea soluţionată.
Citeşte şi: Aleg să cred în oameni, fără să fiu naivă

Nu există aşa ceva!

Nu facem altceva, decât să ne minţim singuri.

Fugim de noi!

Unele responsabilităţi ne sperie şi de aceea procedăm astfel. Însă, acest lucru, de multe ori, nu ne va aduce decât o dezamăgire mai mare decât cea pe care am avut-o.

A amâna să faci ceea ce trebuie e total greşit.
Amânarea înseamnă stres şi suferinţă inutilă.
Citeşte şi: Valoros nu e cine are, ci cine e. Află de ce

Nu lăsaţi ca timpul să se scurgă în defavoarea voastră. Indiferent de ceea ce doriţi să faceţi, acţionaţi cu mult curaj şi demnitate, chiar dacă vă este greu pe moment.

Cu dorinţă, sinceritate, răbdare, perseverenţă, optimism şi muncă, toate se vor rezolva!
Curaj!